Fertilitatea solurilor se risipește

Intre 25 și 40 de miliarde de tone din stratul planetei sunt compromise în fiecare an din cauza eroziuni, a tasării, a pierderii nutrienților și a biodiversității, acidificării, poluării, obstrucției sau a salinizării. Cu o grosime de 30 de cm în medie, acest strat care fecundează este un formidabil reactor biologic care găzduiește intens schimbări biologice și fizico chimice.

Științe: fertilitatea solului se degradează

Mai puțin productive și mai puțin numeroase, terenurile arabile nu vor mai fi suficiente pentru a hrăni populația. Un nou raport al FAO dă alarma.

Fertilitatea solurilor se risipește

În ultimii 100 de ani, un miliard de hectare de pământ fertil, echivalentul suprafeței Statelor Unite, s-au volatilizat. Și organizația Statelor Unite pentru alimentație și agricultură (FAO) se îngrijorează cu privire la viitorul suprafețelor rămase. Într-un raport de 650 de pagini, publicat în decembrie cu ocazia închiderii Anului internațional al solurilor, acesta constată că o treime din terenurile arabile ale planetei sunt mai mult sau mai puțin amenințate de dispariție: ”Dacă nu se face nimic, explică directorul Jose Graziano de Silva, producția de alimente și siguranța alimentară a populației ar putea fi compromise”.

După părerea GIEC pentru climat, 200 de oameni de stiinta specializati in meteorologie au confirmat acest raport. Constatarea acestora este năucitoare: între 25 și 40 de miliarde de tone din stratul planetei sunt compromise în fiecare an din cauza eroziuni, a tasării, a pierderii nutrienților și a biodiversității, acidificării, poluării, obstrucției sau a salinizării. Cu o grosime de 30 de cm în medie, acest strat care fecundează este un formidabil reactor biologic care găzduiește intens schimbări biologice și fizico chimice, și oferă imense servicii. Acesta furnizează elementele indispensabile creșterii vegetative, filtru de apă, controlează alimentația pânzelor freatice subterane, reglează circuitul carbonului și reprezintă habitatul a mai mult de 80% din biomasă! ”Este mijlocul cel mai bogat al mediului nostru”, rezumă microbiologistul Claude Bourguignon, fondatorul Laboratorului de analiză a solului. Este de asemenea unul dintre cele mai fragile, constituit în momentul unui proces de descompunere și degradare extrem de lent a rocii. Mai întâi, se instalează lichenul: apoi insectele vin să-l mănânce și depun dejecții și resturi de orice fel. Gramineele se pot înrădăcina acolo. Acestea se prind de suprafața rocii, produc materie organică care se descompune. Odată cu trecerea anotimpurilor, se constituie o placă de pământ. Două mii de ani mai târziu, dacă nu este spălată sau suflată, se mai poate îngroșa cu un centimetru.

Sarea și poluanții chimici

Nimic nu poate mătura această lucrare. Oamenii de știință se îngrijorează în special de distrugerile provocate de eroziune. Nu mai puțin de 17% din terenuri sunt victime și fenomenul atinge în fiecare an până la 90.000 de hectare, atacate de practici agricole greșite, urbanizare și presiune climatică. ”Ritmul este acum superior celui al pedogenezei, proces prin care se formează solurile”, alertează agronomul Dominique Arrouays, șeful GisSol, grup de interes științific care coordonează programul de inventar de stat al solurilor din Franța. Peste tot unde aceste fenomene se instalează, echilibrul se năruie și solurile amenință să dispară. În Europa, această degradare atinge deja 33 de milioane de hectare, și anume 4% din terenurile arabile.

Îngrășămintele nu schimbă nimic: epuizate, terenurile își pierd productivitatea

În afară de eroziune, reducerea materiei organice este cauza care amenință fertilitatea. Din anii 1950, conținutul solurilor în nutrienți și humus, îngrășământul natural al plantelor, a scăzut cu o treime, potrivit observațiilor lui GisSol. Motivul: practicile agricole. ”Răvășind solurile, lucrările perturbă viața subterană și schimburile biochimice, descrie Claude Bourguignon. Gazele carbonice se pierd, materia organică cu care se hrănește se reduce, fauna dispare și cu aceasta si mecanismul de ascensiune care amestecă nutrienți și minerale. Rezultatul: humusul este măturat de apă, în timp ce argila, unde se concentrează masa plantelor, lasă loc noroiului”. Potrivit GisSol, mai mult de 40% din suprafețele agricole franceze au acest risc de tasare ireversibilă.

Procesul poate fi extrem de rapid. În Brazilia, de exemplu, degradarea solurilor a început de mai bine de patru secole, cu eroziune multiplicată  în ultimii 50 de ani, și pierderi care ajung în prezent la 3 miliarde de tone de pământ pe an, potrivit estimărilor FAO. Îngrășămintele nu schimbă nimic, el epuizeaza pământul și isi pierde din productivitate. Pe scară mondială, rentabilitatea s-a majorat cu 3% între 1950 și 1984, cu 1% până în 1995 și stagnează sau se reduce ulterior.

Acumularea sării, în parte legată la supraexploatarea solurilor, și de poluanți chimici termină această lucrare de sapă. ”Salinitatea provocată de către om se referă la 760.000 km², o suprafață mai vastă decât ansamblul terenurilor arabile din Brazilia”, dezvăluie FAO. În regiunea din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord, acolo unde este cea mai puternică, rentabilitatea culturilor a ajuns de la 5 la 0,5 tone pe hectar, provocând o pierdere economică anuală de cel puțin un miliard de dolari. În țările cele mai dezvoltate, contaminările toxice sunt de proporții majore, iar cercetători au constatat ca s-a ajuns de la ”anormal la îngrijorator”. Aici sunt bidoane de arsenic abandonate în aer liber sau  îngropate; rauri contaminate cu mercur , cu molibden, cu taliu sau crom, și mai mult, pajiștile se îngrașă la munte cu deșeuri…”De exemplu, s-a pus în evidență faptul că lindanul, un insecticid interzis din 1998, este prezent în toate solurile, inclusiv acolo unde nu a fost risipit”, precizează Dominique Arrouays. În  China, ministerul Mediului recunoaște că 19,4% din terenurile arabile din țară sunt contaminate. Acest proces nu poate fi ireversibil, estimeza cercetătorii. Prin semănarea directă, reabilitarea gardului viu, îmbunătățirea solurilor degradate datorită leguminoaselor, sau chiar și adăugarea de lemne fragmentate ca și compost organic, aceștia estimează relansarea activității biologice. ”Controlul dinamicii microbiene a solurilor va fi fără îndoială mijlocul cel mai eficient de a salva aceste terenuri, chiar și pe cele mai deteriorate, furnizându-le mijloacele de a dopa natural fertilitatea acestora”, spune Dominique Arrouays. Există o urgență: solurile sterilizate de  poluare acoperă 220.000 km², din care aproape 90% în Europa.

Epiderma planetei este atacată ca niciodată de eroziune, tasare, pierderea diversității și poluările

Îmbogățirea solurilor cu carbon pentru a compensa emisiile de CO₂?

Solurile ar putea deveni aliații noștri cei mai prețioși în lupta împotriva încălzirii globale? Mărind cu 4 kg pe hectar și pe an cantitatea de carbon în materia organică pe care o conțin, oamenii de știință de la INRA (Institutul Național de cercetare agronomică) estimează că este posibil să compensăm emisiile de gaz carbonic în atmosferă. Efortul necesar pare infim: cu o îmbogățire în carbon de ”4 la 1.000”, numele programului de cercetare internațională pe care l-a anunțat Ministrul Agriculturii, Stephane Le Foll, umanitatea ar putea sechestra teoretic 40 de gigatone de CO_² pe care le emit anual. Oamenii de știință trebuie în prezent să se îndrepte spre practicile agricole și forestiere care favorizează acest proces. ”Este o adevărată provocare care necesită schimbări majore”, anunta consiliul științific a programului de cercetări Gessol (Gestiunea a patrimoniului de sol). - P.M.